Arunca masca jos !
Adeseori in viata raman pe ganduri dus
Cand vad cu ochii mintii al timpului apus
Si-abia gasesc in minte putere sa-nteleg
Cum la un semn crestinii pentru Ceruri se aleg.
Caci prin a lumii gara trec oameni fel de fel
Pe tot felul de drumuri porniti cu toti spre Cer
Si fiecare poarta pe chipul lui hain
O masca potrivita cu titlu de crestin.
Religia cea dreapta e-un joc de carnaval
O masca doar spoita, se stinge ca un val
Decat sa joci doar teatru e mai cinstit sa mori
Pentru ca Dumnezeu nu are nevoie de actori !
O masca tine-o vreme s-o ai pentru mascat
Dar toti acesti artisti vin singuri judecati
Si la procesul jalnic ce vine in curand
Va smulge orice masca Acel de trei ori sfant.
Chiar de-ai vopsi un cuc in porumbel
El tot nu sta pe oua ci zboara singurel
Caci nu in pene-i sta natangul obicei
Ci in acea fire ce nu o poti schimba de fel.
Iar inima de lup in blana cea de miel e cruda
Si chiar de-si schimba parul cu oaia nu e ruda
Asa e si cu omul chiar marea cea mai fina
Tot nu ii schimba gandul si inima haina
Cand n-ai statornicie pe cale nici un pic
Cand nu te legi de Ceruri cu nimic
Cand firea ta nu are porniri de credincios
Pe cine crezi ca-nseli ? Arunca masca jos !
Cand ai mereu pretentii si nimic nu-ti place
De felul cum un credincios a lui menire-si face
De ce nu recunosti ca tu esti mofturos
Si-i cauti altui vina. Arunca masca jos !
E in zadar sa cauti in papura vreun nod
Sau sa arunci cu furca un car de nuci in pod
De ce te-mpiedici singur de orice credincios
De ce nu-ti place calea ? Arunca masca jos!
Dar nu mai curma calea si altui credincios
Ca vei plati odata si nu va fi usor
Sa porti o firma falsa e totusi rusinos
De ti-ai schimbat credinta. Arunca masca jos !
Credinta ce nu minte nu s-a schimbat deloc
Vreo boala in credinta e ca si apa-n foc
De iei in chip nevrednic din trupul lui Hristos
Pe cine crezi ca-nseli ? Arunca masca jos !
Cand un sarac iti cere cu lacrimi ajutor
Dar tu intorci privirea si treci nepasator
De ce mai spui la altii sa fie credinciosi?
Sa faca milostenii? Arunca masca jos !
De ce razi cand altul zace lovit de un talaz
Esti viermele ce roade roseata din obraz
Iar de incerci de forma sa il alini duios
Cel viu iti stie gandul ! Arunca masca jos !
De te mai lasi condus de un strain in Domnul
Ravnind la scaune inalte de care nu esti demn
Crezi ca marirea provine din Hristos ?
Sau crezi ca El nu vede ? Arunca masca jos !
De te duce gandul sa furi cate un pic
Zicand ca ai de-a strange mancare multor guri
Ce, te gandesti ca toti au parte de Hristos ?
Sau crezi ca El nu vede ? Arunca masca jos !
De porti placerea lumii in inima din plin
De-ncerci sa o acoperi cu firma de crestin
Sa nu fii nici al lumii nici a lui Hristos
E cea mai trista stare. Arunca masca jos !
Chiar daca stii prea bine ca porti un chip hidos
Sa nu-ti fie rusine. Arunca masca jos !
Ca astazi este vremea ca toti cei demascati
Din crestet pana-n talpi sa fie transformati.
Iisus iti spala in sangele-i curat
Si inima vicleana si cugetul stricat
Si-n urma tuturora iti da un chip frumos
Deci prinde azi prilejul si ARUNCA MASCA JOS !
MASCA JOS!
Când s-a hotărât creştinul
Să arunce masca jos
A urmat o transfomare
Ce-a produs real folos
Şi-a urmat un trai bogat
În slujire consacrată.
A-ngropat făţărnicia
N-a mai scos-o niciodată.
Pân-atunci mergea la Templu
Şi-arăta o faţă blândă
Vezi-Doamne ştia ce-nseamnă
Dreapta, veşnica osândă.
Se ruga cu multe lacrimi
De credeai că e un sfânt
Dar în inimă nutrea
Gând străin de Legământ.
Intre oameni vorbea bine, vorbea clar
Despre dragoste, sfintenie
Se credea că-i cărturar
Şi scotea în evidenţă
Cât de mult iubeşte el
Pe acei care veneau
Duminica la ,,Betel"...
Se bătea cu pumnu-n piept
Trâmbiţându-şi bunătatea
Şi spunea adeseori:
„Vreau să-mi ştiţi activitatea
Eu susţin sfânta lucrare
Cum nimenea nu o face
Sunt în stare să ajut
Cum Părintelui Îi place.”
Adevărul era altul:
Interesul personal
L-a înstrăinat, desigur
De preasfântul ideal
Se-nchina numai de formă
Se ducea în sanctuar
Fără să cunoască bine
Stările cuprinse-n har...
Zicea una, făcea alta
Şi nega ce-a afirmat
Se ducea la comitet
Şi spunea: „Sunt dedicat!
Îndrăgesc integritatea
Ce se cere la creştini,
Răspândesc în jur miresme,
Voie bună şi lumini.”
Dar sub mască (sau sub măşti)
Se-ascundea nimicnicia
În interiorul lui
Locuia nevrednicia
Răutăţii, laşităţii
Loc de cinste li s-a dat
Dar invidia din el
Pur şi simplu l-a trădat,
Şi atunci s-a hotărât
Să-nceteze mascarada
Şi evlavia de formă,
Lenevia şi parada
Şi-a urmat un timp de post,
De reală pocăinţă
A simţit puteri de Sus
Ce pot naşte biruinţă...
Toţi s-au bucurat nespus
De sublima transformare
A fost naştere din nou,
A fost binecuvîntare
Şi-a-nvăţat creştinul lecţii
Din trista experienţă
Mult se bucură acum
De-a Părintelui Sfant prezenţă.
Si eu si tu...
Nu-i singur Iuda vinovat
de sangele ce se dadu
nici marii preoti nici Pilat
ci lumea intreaga, prin pacat
chiar si eu si tu.
nu drumul greu spre Golgota,
nici biciul, cand Iisus cazu.
si daca crucea grea era,
povara noastra si mai grea
si a mea si a ta.
nu patru cuie L-au strapuns
cand El pe cruce se-asternu
ci noi cu sfletul ascuns
cu mii de patimi L-am strapuns
si eu, si tu.
nu doar batranii carturari,
nu doar mai marii preoti,
si noi am ras cu ochi murdari
si noi suntem cei doi talhari
chiar si eu si tu.
si nu ostasilor prin sorti
camasa alba Si-o dadu.
ci tuturor. dar tu n-o porti
si fara ea toti suntem morti
si eu, si tu.
nu doar in stanci, sub lilieci,
nu doar sub lespede zacu.
ci L-am ascuns ca pentru veci
sub piatra unor forme reci,
si eu, si tu.
si-acum Iisus cel condamnat
azi El te-ntreaba: ,,Da sau Nu?
esti tu sau nu esti vinovat?"
eu am spus da! si-am fost iertat.
dar tu?...
Nu-i usor
Nu-i usor sa urci pe munte
cand cei mai multi coboara-n jos
nu-i usor sa mergi spre tinta
cand cei mai multi n-au pe Cristos.
nu-i usor dar ajutorul
il da azi Iisus Cristos
El e in veci Biruitorul
cu El esti victorios
nu-i usor sa ai credinta
din ce auzi si ce vezi
nu-i usor s-astepti un lucru
cand tu pe deplin nu crezi.
nu-i usor sa mergi pe drumul
plin de noapte si noroi
sa-ti pastrezi haina curata
pentru ziua de apoi
nu-i usor sa lupti cu tine
nu-i usor a te smeri
sa renunti de tot la sine
nu-i usor a reusi.
nu-i usor sa spui ca Pavel:
,,mi-am sfarsit calatoria
ma asteapta o cununa
ma asteapta vesnicia!"
Chemare
nu-i vremea de marit hambare
nici de inaltat arhitecturi
e timpul de zidit altare
si de a trai dupa scripturi
nu-i vremea de privit in lume
cand multi acum se imbogatesc
iar cei ce cauta pe Domnul
putini mai sunt ca se raresc.
precum ne inselam amarnic
si zi de zi ne amagim
c-avem o forma de credinta
dar noi ca frati nu ne iubim
e timpul sa ne intoarcem astazi
la acea credinta de inceput
sa fim ca fratii de altadata
asa cum Domnul pe noi ne-a iubit
e vremea cand ne cheama Domnul
sa ne indreptam privirea in sus
caci izbavirea noastra vine
numai din mana lui Iisus
acum cand stricaciunea-i mare
si multi in pofte staruiesc
acei ce asteapta imparatia
pe cale se anevoiesc
privim inainte spre cununa
spre tarmul unde-om debarca
lasati ce e trecator in urma
caci Domnul plata ne-o va da
e vremea sa stramgem astazi
ulei sfant folositor
iar cand vom auzi strigarea
sa fim a Domnului popor.
Iarta
O, iarta-mi, te rog, Doamne, atatea rugaciuni
Prin care-ti cer doar paine, paza si minuni
caci am facut adesea din Tine robul meu
nu eu sa ascult de Tine, ci Tu de ce spun eu.
In loc sa vreau eu, Doamne, sa fie voia Ta
iti cer, si-ti cer intruna sa faci Tu voia mea
iti cer s-alungi necazul, sa nu-mi trimiti ce vrei
ci sa-mi slujesti in toate, sa-mi dai, sa-mi dai, sa-mi dai...
Gandindu-ma ca daca iti cant sau Te slavesc
am drept sa-ti cer intruna sa faci tot ce doresc
o, iarta-mi felul acesta nebun de a ma ruga
si invata-ma ca altfel sa stau in fata Ta.
Nu tot cerandu-ti Tie sa fii Tu robul meu
ci Tu cerandu-mi mie, iar robul sa fiu eu
sa inteleg ca felul cel mai bun de a ma ruga
e sa doresc ca-n toate sa fie voia Ta
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu