Satan

   

                                           REALITATEA EXISTENTEI LUI SATAN

    Negarea existentei lui Satan ia de obicei forma unui concept potrivit careia Satan este de fapt o personificare a raului, si nu o fiinta cu existenta distincta. Ni se spune ca ideea existentei lui Satan ca persoana s-a dezvoltat mai mult in vremea Noului Testament si aceasta a necesitat reinterpretarea ,,legendelor" din Vechiul Testament, care zice, ca n-ar contine ideea existentei unei figuri demonice distincte. In plus, se pretinde ca dualismul iranian a contribuit in perioada greco-romana la ideea iudaica a existentei lui Satan ca persoana.

I. DOVEZI TEXTUALE

   Daca acceptam Scripturile ca pe o revelatie de la Dumnezeu, nu doar o inregistrare a gandurilor omului cu privire la Dumnezeu, atunci realitatea existentei lui Satan nu poate fi negata. Satan nu a evoluat pentru a deveni o fiinta personala; el a existat si a actionat de la primele pina la ultimele carti ale revelatiei lui Dumnezeu. Sapte dintre cartile Vechiului Testament ne vorbesc despre aceasta realitate (Genesa, 1 Cronici, Iov, Psalmi, Isaia, Ezechiel si Zaharia). Fiecare dintre autorii Noului Testament afirma realitatea si activitatea sa. Invatatura lui Iisus Cristos presupune si afirma ca existenta si activitatea lui Satan. In 25 dintre cele 29 de pasaje din Evanghelii care vorbesc despre Satan, Domnul nostru este Cel care vorbeste. In unele dintre aceste pasaje nici nu se pune problema ca Cristos si-a adaptat invatatura la presupusa ignoranta a multimilor, ori la conceptia eronata despre Satan datorata dualismului persan. Remarcati in mod special pasaje cum sunt Matei 13:39; Luca 10:18 si 11:18.