Abateri de la doctrina Biblica

ABATERI DE LA DOCTRINA BIBLICA A INSPIRATIEI

I. INSPIRATIA NATURALA 

   Aceasta conceptie considera ca scriitorii Bibliei au fost persoane de geniu, care nu au avut nevoie de un ajutor supranatural pentru a scrie Biblia. 

   Teorii:

 (1) Scriitorii au conceput ceea ce au scris; cuvintele nu au fost date de Dumnezeu.

 (2) Acest fel de inspiratie poate fi aplicat fi altor carti in afara Bibliei. „Linia de demarcate dintre Biblie si alte scrieri religioase nu este atat de clara si decisiva incat sa stabileasca o diferenta calitativa intre toate celelalte carti si orice parte a canonului Scripturii".

(3) Daca aceasta interpretare a inspiratiei este corecta, de ce nu ar putea fi astazi persoane de geniu sa creeze carti la fel de inspirate ca si Biblia? 

(4) Aceasta conceptie cu privire la inspiratie nu implica infailibilitatea Scripturii.

II. INSPIRATIA DINAMICA SAU MISTICA

   Aceasta conceptie merge un pas mai departe decat conceptia inspiratiei naturale, prin aceea ca ii considera pe autori ca fiind ceva mai mult decat persoane de geniu, si anume oameni umpluti de Duhul Sfant. „lnspiratia cartilor Bibliei nu implica in nici un fel ca ele ar fi fost scrise intr-un mod calitativ deosebit decat orice alta carte crestina de valoare .. . Exista multe scrieri crestine, din veacul al cincilea pana in veacul al douazecilea, care au fost inspirate de Duhul Sfant in exact acelasi fel ca si cartile Bibliei. Astfel, alte scrieri crestine sunt la fel de inspirate ca Biblia; cartile Bibliei nu sunt infailibile, cu toate ca reprezinta o literatura religioasa de mare valoare, care ar putea chiar contine un mesaj de la Dumnezeu.

III. INSPIRATIA GRADATA

   Inspiratia gradata inseamna ca in textul inspirat al Bibliei, anumite parti sunt mai inspirate decat altele. Toata Biblia este inspirata, dar nu in egala masura. ,,In aceasta mare lucrare a inspiratiei, exista o mare varietate. Inspiratia lui Isaia sau Pavel este diferita de a persoanei care a compilat cartea Proverbelor sau de a cercetatorului care a pregatit cartea Cronicilor". Aceasta conceptie a fost inlocuita in zilele noastre cu aceea a inspiratiei partiale. Teoria inspiratiei gradate confunda idea gresita ca ar exista grade diferite de inspiratie cu idea corecta a varietatii diferitelor parti ale unei Biblii in intregime inspirate".

IV. INSPIRATIA PARTIALA 

   Aceasta teorie afirma ca numai anumite parti ale Bibliei sunt inspirate. Inspiratia gradata sustine ca toate partile Bibliei sunt inspirate, dar nu in aceeasi masura. Conform inspiratiei partiale, unele parti ale Bibliei nu sunt deloc inspirate. De obicei sunt considerate inspirate acele parti care redau informatii necunoscute mai inainte (ca de exemplu, istoria Creatiei si profetiile). Partile istorice, care puteau fi cunoscute din documente contemporane, nu trebuiau in mod necesar sa fie inspirate.

   Varianta contemporana a acestei conceptii privitoare la inspiratie sustine ca Biblia este inspirata in scopul ei. Aceasta inseamna ca ne putem increde in Biblie atunci cand ne vorbeste despre mantuire, dar in alte privinte ne putem astepta la erori. Biblia este inspirata in acele parti care ne invata cu privire la mantuire; in rest, nu este in mod necesar inspiratie. Acest concept sustine ca Biblia este inspirate in intentia ei (de a arata oamenilor mantuirea), dar nu in intregul ei continut.

   Intelegerea pe care o avem cu privire la mantuire ar fi ea insasi gresita. Nu putem separa istoria de doctrine, sustinand ca partile istorice ale Bibliei ar contine erori (oricat de putine), in timp ce partile doctrinare ar fi adevarate.

V. INSPIRATIA IDEILOR 

   Unii sunt gata sa accepte si ideile generale ale Bibliei sunt inspirate, dar nu si cuvintele. Aceasta ar admite existenta unui mesaj autoritar, in cuvinte care uneori sunt gresite. Greseala evidenta a acestei conceptii apare atunci cand punem intrebarea, cum sunt exprimate ideile? Prin cuvinte. Schimba cuvintele si vei schimba ideile. Cele doua nu pot fi separate. Pentru ca ideile sa fie inspirate, este necesar ca si cuvintele care le exprimi si fie inspirate. Unii accepta conceptia inspiratiei ideilor ca o reactie la caricatura inspiratiei verbale privita ca o dictare. Ei inteleg ca daca inspiratia este extinsa la cuvinte, acestea ar trebui sa fi fost dictate de Dumnezeu. Pentru a evita aceasta concluzie, ei accepta idea ca Dumnezeu a inspirat numai ideile, in timp ce cuvintele au fost alese de autori, uneori nu in modul cel mai corect. Cumva, ideile intentionate de Dumnezeu au ajuns la noi neschimbate.

VI. INSPIRATIA BARTHIANA

   Karl Barth (1886-1968), cu toate ca a fost unul dintre cei mai influenti teologi din istoria recenta, a sustinut o conceptie gresita si periculoasa cu privire la inspiratie, conceptie care continua sa se raspandeasca. Barthienii se alatura de obicei scolii liberale a criticii biblice. Totusi, ei predica adesea in acelasi fel ca evanghelicii. Aceasta face ca barthianismul sa fie mai periculos decat liberalismul declarat.

   Pentru teologul barthian, revelatia se centreaza in Iisus Cristos. Dat fiind ca El este centrul cercului revelatiei, Biblia este plasata undeva la periferie. Iisus Cristos este Cuvantul (asa cum este); Biblia este un martor al Cuvantului, al lui Cristos. Marturia Bibliei cu privire la Cuvant este raspandita in mod inegal; marturia unor parti este mai importanta decat a altora. Partile mai importante sunt cele care marturisesc despre Cristos. Dar, in ciuda faptului ca sunt importante, ele nu sunt in mod necesar adevarate. Intr-adevar, barthienii imbratiseaza concluzia liberalilor cu privire la Evanghelii, conform careia acestea ar contine erori.

  Conform acestei conceptii, scriitorii bibliei ar fi fost simple masini de scris la care Dumnezeu Si-a batut mesajul. Dar aceasta nu este, desigur, conceptia reala.

   Explicand semnificatia lui 2 Timotei 3:14-17 2 Petru 1:21, Barth accentueaza ca niciunul dintre aceste pasaje nu ne indreptateste sa credem ca autorii ar fi avut experience neobisnuite. Inspiratia, spun ei, trebuie inteleasa ca „actul revelatiei prin care profetii sau apostolii, in umanitatea lor, au devenit ceea ce sunt, si singurul prin care, in umanitatea lor, ei pot deveni pentru noi ceea ce sunt". Sustin in mod clar ca textul Bibliei este un produs uman plin de erori, dar care poate deveni Cuvant al lui Dumnezeu, atunci cand ne copleseste.

   Biblia devine Cuvantul lui Dumnezeu atunci cand Cuvantul lui Dumnezeu, Cristos, ne vorbeste prin paginile ei. Ca si revelatia, inspirata accentueaza latura subiectiva, experienta existentiala.

   Autoritatea Bibliei consta in intalnirea cu Cristosul Scripturii, prin credinta. Aratandu-L pe Cristos, Biblia are o autoritate instrumentala, nu una intrinseca. Partile care ni-L descopera pe Cristos au o mai mare autoritate decat altele, dar toate contin erori.

   Barthianismul sustine ca Biblia ne indruma spre Cristos, Cuvintul. Biblia este cea care ni-L prezinta pe Cristos ceea ce stim despre El provine din ea. Deci, daca Biblia contine erori, prezentarea lui Cristos poate fi eronata. Iar pe de alta parte, in concepfia barthiana, Biblia contine erori.

   Subtilitatile acestor diverse abateri in conceptiile cu privire la inspiratie ne obliga sa ascultam si sa citim cu mare atentie ceea ce au oamenii de spus despre ea. Cuvintele pot parea adesea corecte, dar ele pot acoperi o conceptie complet gresita a inspiratiei. Datele biblice ne dau doctrina corecta. Orice altceva trebuie testat in functie de aceste date.